Aceste momente.....l-eam prins...atunci cind era cel mai greu de trecut peste anumite piedici(in ceea ce priveste veata mea). Si doar pe asa timp...pot sa gindesc.....clarific...calmez.....gindurilE! Atunci cind e totul la hotar...cind simti ca nu mai exista continuare....
Doar dupa aea te simti....ca nou nascutul....
Si earasi aceeasi intrebare-ce legatura are calamitatile naturale cu sufletul meu?? De ma simt eu insumi,atunci cind se intimpla? Si primesc o oarecare placere?
Cineva m-ea zis....ca mi-i negru sufletul...asa cum e timpul rau..de aici si armonia asta..............
Si nu-mi ramine decit sa-mi ocup gindurile cu intrebarea asta...pina la urmatoarea intilnire cu timpul....acel....
pentru a-mi elibera gindul si de al curati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu